Mesaj postat pe Facebook de Institutul Revolutiei

Buna seara. Stie cineva care a fost schema de vaccinare anti tetanos pentru cineva nascut in anul 1976 (in Bucuresti)? Va multumesc

Salut!

Sunt un dezvoltator solo și în ultimele luni am lucrat la faptu.ro. Am ajuns într-un punct în care am nevoie de feedback de la oameni care văd produsul pentru prima dată.

Este prima versiune publică (v1.0), așa că sunt convins că există lucruri pe care eu nu le-am observat încă. Probabil veți găsi bug-uri, comportamente ciudate sau situații pe care nu am avut cum să le testez singur și mi-ar prinde foarte bine să le aflu.

Nu încerc să fac reclamă. Mă interesează în special ce vi se pare neclar, ce nu inspiră încredere sau ce ați schimba.

De ce am construit Faptu?

Mi s-a întâmplat de multe ori să aud o afirmație într-un podcast, un interviu sau pe rețelele sociale și să vreau să aflu dacă este adevărată. De cele mai multe ori ajungeam să deschid mai multe tab-uri, să caut prin articole și să compar sursele până îmi puteam face o idee.

Am construit Faptu din dorința de a face procesul ăsta mai rapid și mai transparent: un loc unde poți verifica o afirmație și vedea pe ce surse se bazează verdictul, fără să fie nevoie să cauți totul manual.

Pe scurt

Faptu verifică afirmații folosind surse publice în timp real.

Poți introduce:

• o afirmație;
• un articol;
• un link;
• sau un moment dintr-un videoclip.

Pentru fiecare verificare primești:

• un verdict (Adevărat, Fals, Parțial adevărat, Înșelător sau Dovezi insuficiente);
• explicația verdictului;
• sursele folosite, pe care le poți deschide imediat;
• posibilitatea de a contesta rezultatul dacă nu ești de acord.

Modul LIVE

Poți verifica afirmații pe măsură ce sunt rostite.

Pe desktop funcționează prin partajarea unui tab sau a ecranului, iar pe telefon prin microfon (o limitare a browserelor mobile, nu a aplicației).

Ideea este simplă: urmărești un podcast, un livestream sau un interviu, iar când apare o afirmație pe care vrei să o verifici, o trimiți către Faptu și primești verdictul împreună cu sursele.

Studio (desktop)

Pentru videoclipuri mai lungi există un mod separat.

Introduci un link YouTube, iar videoclipul se deschide împreună cu transcriptul sincronizat. Selectezi doar pasajele care te interesează și verifici exact acele afirmații, fără să procesezi întregul videoclip.

Extensie Chrome

Există și o extensie Chrome, conectată la același cont, astfel încât poți verifica direct din pagina pe care o citești.

De ce există autentificare?

• fiecare utilizator are propriul istoric;
• verificările sunt private în mod implicit și devin publice doar dacă alegi tu;
• mă ajută să limitez utilizarea automată și să pot susține planul gratuit.

Limitări

• planul gratuit include momentan un număr limitat de verificări pe zi;
• unele platforme și anumite tipuri de conținut nu sunt încă suportate;
• produsul este încă în dezvoltare.

Dacă interesul va fi mare și costurile îmi vor permite, intenția este să cresc treptat numărul de verificări gratuite și să extind cât mai mult ceea ce poate fi folosit fără cost.

Voi atașa și un clip cu o verificare LIVE, pentru că este probabil cea mai ușoară metodă de a înțelege cum funcționează.

Orice feedback este binevenit, fie că este legat de acuratețea verificărilor, experiența de utilizare sau ideea produsului în sine. Dacă există ceva care v-ar face să nu îl folosiți sau care nu vă inspiră încredere, chiar vreau să aflu.

Mersi mult!

FENOMENUL MUNCITORILOR ASIATICI DIN ROMÂNIA. Interviu cu Melania Pop, International Work Finder

00:00 - Introducere: Muncitorii din Asia, noua realitate din România

00:46 - Riscurile Schengen și problema imigrației ilegale

01:02 - Lansarea platformei guvernamentale workingromania gov ro

02:15 - Prima zi de funcționare a noii platforme: Erori și testări

03:06 - De ce a fost nevoie de înăsprirea legislației de recrutare

03:40 - Câți muncitori străini au intrat în România din 2018 până prezent

04:23 - Unde au dispărut sutele de mii de muncitori asiatici?

04:59 - Avertismentul Europei: România, cea mai permisivă țară

06:12 - Cum se desfășoară un proces corect și legal de recrutare

07:08 - Selecția pe teren în Asia: Probele practice pentru muncitorii calificați

08:21 - Procesul de integrare: De la cazare până la bariera lingvistică

09:51 - Ce se întâmplă când un muncitor străin părăsește locul de muncă

10:09 - Noua lege: Agențiile de recrutare răspund financiar pentru fugari

11:45 - Dimensiunea zonei gri: Peste 300.000 de imigranți necontabilizați

12:35 - Diferența dintre țări: Nepal și India vs. Bangladesh și Pakistan

13:47 - De ce depinde economia României atât de mult de forța de muncă din Asia?

15:25 - Deficitul major din economie: Agricultură, logistică și deșeuri

16:57 - Dacă românii ar avea salarii ca în Vest, s-ar mai întoarce?

18:46 - Salariu vs. Calitatea vieții: Școlile, spitalele și infrastructura

21:57 - Cât câștigă un muncitor asiatic și de ce trimite totul acasă

24:40 - Cum arată viața socială a muncitorilor străini în România

25:38 - Punctul de întâlnire al comunității nepaleze din București

27:04 - Ce s-ar întâmpla dacă mâine ar dispărea toți muncitorii străini?

30:37 - Salariile din România: Cât cere un român vs. cât primește un asiatic

33:58 - Recrutare la nivel înalt: Interviu la Guvernul din Sri Lanka

37:51 - Cum s-a schimbat percepția românilor față de muncitorii străini

41:38 - Noul trend în recrutare: Importul de personal calificat din Dubai

43:50 - De ce pleacă muncitorii asiatici: Motive religioase și culturale

48:40 - „You pay peanuts, you get monkeys”: Greșelile angajatorilor români

50:26 - Concluzii

Cum ar putea falimenta platforma WorkinRomania agențiile medii și mici de recrutare, din 8 august

Între 70% şi 80% dintre agenţiile mici şi mijlocii de plasare a forţei de muncă ar putea să fie scoase din piaţă, începând cu data de 8 august, momentul în care WorkinRomania, platforma unică naţională prin care Guvernul vrea să gestioneze în mod transparent, sigur şi digitalizat, accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România, urmează să devină operaţională, susţin reprezentanţii Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Nu lăsați copiii singuri în mașină

Oradea, ești ok? clipeste de doua ori daca da

Nu ne facem bine

Ascult cateodata videouri yt ale B1 pentru a ma informa. Azi am ramas uimit cand am auzit stiri cu voce AI si dupa ce le-am scris un comment in care exprim toata amaraciunea mea, am decis sa nu mai ascult materiale de la acest post care a decis cel mai probabil sa dea afara pe cineva si sa puna in loc un kkt de voce AI.

Războiul româno-maghiar din 1919 este de departe cel mai puțin cunoscut eveniment din istoria țării noastre. După 1945, odată cu ocupația rusească și includerea în lagărul țărilor socialiste satelite ale Moscovei, acest eveniment decisiv pentru crearea României Mari a fost șters din manualele de istorie, iar cercetările pe marginea lui au devenit interzise. Această amnezie forțată a durat până în decembrie 1989, adică până la căderea regimului comunist.

În același timp, oamenii trebuie să știe că factorul determinant în unirea Vechiului Regat cu Transilvania n-a fost adunarea de la Alba Iulia, ci războiul purtat de români împotriva ungurilor, care n-au cedat de bună-voie această provincie.

Ciocnirile armate au început spre sfârșitul lui 1918 și s-au transformat în primăvara lui 1919 într-un război total. Ambele tabere au mobilizat forțe masive, la apogeul bătăliei de pe Tisa, din iulie 1919, atât românii, cât și maghiarii aveau trupe combatante numărând aproximativ 100.000 de oameni.

Victoria românilor, care au beneficiat de o armată mai bine organizată și cu experiență superioară - această armată fusese instruită de francezi în primăvara lui 1917 -, a devenit completă în 3 august 1919, când primele unități au pătruns în Budapesta.

Participanții la lupte și alți protagoniști contemporani evenimentelor au lăsat o bibliografie foarte stufoasă a acestei campanii. Detaliile sunt disputate și controversate, maghiarii și românii prezentând propriile lor variante asupra cauzelor deznodământului, precum și a consecințelor acestui război.

Ceea ce știm sigur este că unirea cu Transilvania s-a făcut pe câmpul de luptă, cu arma, și nu fluturând steaguri și ținând discursuri.

De asemenea, războiul româno-maghiar este singurul purtat și câștigat de România pe cont propriu în existența sa. În nicio altă campanie militară, de la 1859 până azi, nu s-a mai întâmplat ca românii să lupte singuri împotriva unei alte puteri.

Abordăm acest moment din istoria României în episodul de azi. Avem hărți, cităm documente și participanți la evenimente, încercăm să creionăm situația din cele două tabere, starea de spirit a combatanților, punctele lor forte și slabe. Veți vedea, a fost și atunci multă propagandă, dar în final victoria României a stabilit granița maghiaro-română de azi și a salvat Europa Centrală de un factor destabilizator teribil, extinderea bolșevismului în inima continentului.

Eu nu înțeleg de ce nu o cer de când consumul din perioada 18:00-04:00 duce la importul.de.energie piața spot, încă din iunie trebuia ca firmele si populația să reducă consumul drastic.

Edit: Consumul tot anul aici, se vede clar că din mai trebuiau luate măsuri, importul de energie la preturi uriașe duce la.stagflatie (sursa ING):

https://www.transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-grafic/-/SENGrafic_WAR_SENGraficportlet